sâmbătă, 13 iulie 2019

Tările Balcanice. Albania.2

O zi caniculară se cunoaște de dimineață. Exact ca și cea care începe, sunt deja 32 de grade la ora 9 dimineața când coborâm la micul dejun. Se anunță până la 36-37 de grade azi.
Restaurantul are terasă, e acoperita și soarele nu ajunge la noi, aerul circula cât de cât, e cald dar încă ok.

Descoperim că albanezii au multe din mancărurile românești. La micul dejun găsim plăcinte (care se "topesc rapid", e pe lista de preferințe a multora) dar și pâine învelită in ou, foarte gustoasă. Găsim cafea făcută la filtru, așa cum o facem noi acasă, dar nu se poate bea. Asta e gratis, adică intra în prețul micului dejun care e inclus în prețul camerei. Cafeaua de la mașina italienească se plătește. E ok, cumpărăm și noi ca toata lumea de la mese :). În cameră nu avem fierbător si nici căni, nu ne putem face din cafeaua de acasă.

Între timp facem planurile pentru azi. Decidem să nu stăm pe loc, vrem să vedem Apollonia (m-am gandit o vreme de unde știu numele, ca sa ma prind că e numele unor țigări pe care parinții mei le fumau când eu eram copil, țigări albaneze *până și albanezii fac țigări mai bune ca ale noastre!*) și Berat. Orașul vechi Berat, este fortificat și...ghiciți! Exact, e patrimoniu UNESCO!

GPS-ul ne rătacește pe niște coclauri de data asta, reușim sa ajungem înapoi pe drum si ocolim puțin până ajungem in Apollonia. La intrare primim o hartă, mergem întâi să vedem muzeul, e un grup de români aici cu ghid, ascultăm puțin din ce povestește :).

Apoi afară in caldura teribilă, vrem să găsim teatrul antic, ne luăm după hartă si un indicator, apoi harta e ambiguă si nu mai găsim indicatoare, e mult prea cald să umblam pe coclauri. Renunțăm si mergem la restaurantul din incintă sa luăm ceva răcoritor de băut, apa de acasă se terminase.

Cam asta e Apollonia. Ne luăm la revedere si plecăm spre Berat.












Berat este al nouălea oraș albanez, ca număr de locuitori. E frumușel, așezat pe râul Osum, partea orașului vechi e sus pe un deal, case interesante cu străzi pavate in piatră.















E dupămasă, ne este foame și coborâm în oraș să mancăm. E plin de restaurante, dar majoritatea servesc pizza sau pasta, ori fripturi. Noi vrem să mâncăm ceva tradițional. Găsim în final un restaurant ceva mai izolat. E ora între prânz și cină, restaurantul e gol, avem exclusivitate. Meniul e variat, multe feluri ce ne fac cu ochiul. Eu aleg in final ardei umpluți. Sunt vegetarieni, foarte gustoși. Ovi alege miel. E cu legume si facut intr-un sos delicios. Porția e uriașă! (nu, nu am făcut poze la mâncare, decât o singură dată și o voi posta cand îi vine rândul).

Pe când terminăm de mâncat, începe restaurantul să se animeze. Lumea iese la tradiționala cafea espresso și paharul de apă. 

În plus e sâmbătă, cand ajungem pe strada principală, e animație. Lumea a ieșit la plimbare, soarele se duce după deal si parcul dintre aleea de plimbare și râu e plin. Mulți bărbați stau grămada, unii joacă șah iar alții privesc. 







Podul peste Osum.


Orașul celor o mie de ferestre! 



Universitatea din Berat. O clădire impunătoare care am crezut că e Primăria :).



Ajungem înapoi la hotel exact ca în seara anterioară, facem o baie in mare, stăm pe plajă și admirăm apusul de soare.



Ziua următoare e singura noastră zi de relax (vorba vine, pe noi ne relaxeaza concediul activ), stăm pe plajă, la umbra umbrelei pe șezlong, fecm pauze răcoritoare de baie în mare. Nu am multe de povestit. Seara mergem in Vlore unde ne învârtim zeci de minute ca să parcam mașina. Ne plimbăm pe faleză și pe lângă barurile și restaurantele pline de lume, ne amestecam în marea de oameni care se plimbă exact ca și noi. E ultima seara aici, mâine plecăm mai departe. 









Niciun comentariu: