Drumul îl vom face nu pe coastă, așa cum am vrut inițial. Stilul agresiv de condus al albanezilor ne face sa alegem drumuri mai late, autostradă atât cât este. Regretăm că nu ajungem sa vedem măcar de la distanță insula Korfu.
Ajungem în schimb la Gjirokaster, un oraș destul de mare, cu o altă fortăreață pe lista UNESCO. Dar deja ne-am obișnuit. Aproape în fiecare oraș din acest concediu vom vedea câte un castel sau un oraș vechi, protejate de organizația internaștională.
Ce găsim aici e însă foarte interesant. Aparte de ce am văzut până acum, o fortăreață bine intreținută și care a meritat oprirea.
Înăuntru găsim două muzee, unul despre perioada comunistă albaneză, peste care trecem rapid și o închisoare comunistă, în care ne trec fiorii.
Al doilea muzeu, nou si frumos amenajat, cu ajutoare din Europa de vest și nord, ne introduce in istoria orașului de la inceputuri și până în prezent. Aflu că aici in Gjirokster s-a nascut Enver Hoxha.
Că orașul a fost pe rând al grecilor, turcilor, italienilor, nemtilor, albanezilor. O istorie lungă și complicată.
Ieșim in curtea fortăreței, peisajul e superb. Ne lăsăm cu greu duși de aici, e un loc frumos.
Aflăm legenda unui avion expus in curtea fortăreței, care din partea albanezilor spune că ar fi fost doborât in al doilea război mondial și pilotul luat prizonier. Însă partea adversă a legendei spune că pilotul a aterizat de bună voie pe aeroport, fiindcă i se terminase combustibilul, avionul ar fi fost capturat de albanezi dar pilotul lăsat să se intoarcă cu un alt avion in patria lui, America. Povestea reală se apropie de varianta americană :).
Timpul ne presează. Spunem la bună revedere și plecam spre Grecia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu