joi, 11 iulie 2019

Țările Balcanice. Albania

Dimineața ne găsește in răcoarea camerei de hotel, aici in Tirana. Trebuie să coborâm la micul dejun pâna la ora 10. Unul din lucrurile ce m-au surprins placut în acest concediu, este faptul că peste tot am baut cafea bună. În majoritatea locurilor am cerut capuccino, facuta la aparate, din cafea boabe, din Italia. Am adus cu noi un pachet de cafea de acasă, au fost cateva dimineți unde nu am avut mic dejun sau chiar a fost nevoie sa ne facem o cafea bună. Însă momentele astea au fost mult mai puține decât ma așteptam.

Azi avem in plan sa vedem Tirana pe ziuă, e foarte cald deja afară și soarele arde puternic. Punctul de atracție maxim e centrul, unde ne învârtim o vreme, până găsim un loc de parcare (a devenit leitmotivul vacanței).

Un platou imens cu statuia eroului național albanez Skanderbeg e punctul culminant al zilei. Ajungem la Muzeul National de istorie dar intram numai cât să ne racorim puțin.









Vrem să vedem Parlamentul, GPS-ul ne duce pe o stradă pietonală care este însă blocată de poliție, nu înțelegem de ce. Ocolim blocajul în speranța că vom ajunge la Parlament, trecem pe lânga clădirea care va fi cea mai mare moschee albaneză, înca e in construcție si o putem fotografia numai de la exterior. Din păcate Parlamentul este inonjurat de garduri si tot ce se poate vedea este intrarea in garaj. Ne consolăm să fotografiem moscheea și intrăm in mall-ul din apropiere sa ne răcorim. E cumplit de cald, ne hoărâm să părăsim Tirana. Nu mai avem ce vedea aici.



Ca o concluzie personală, Tirana e cea mai puțin interesantă din capitalele europene. 

Destinația de astăzi e Vlore, am citit că e o revelație a Adriaticii, dar vrem să vedem si perla albaneză, Duress. 
Distanța până la Duress o parcurgem pe autostradă, albanezii conduc în continuare destul de haotic, dar nu e aglomerat si asta ne ușurează drumul.

Duress e o stațiune clasică, un bulevard lung cu hoteluri in partea dinspre mare, aceasta nu se vede deloc. In partea dinspre drum e plin de restaurante. Aici gasim parcare ușor, sunt locuri pe marginea drumului, marcate. Pâna la mare trecem prin fața câtorva restaurante, stomacul își cere drepturile, chiar dacă e asa de cald. Totuși am venit aici sa vedem cum arată marea, ajungem in final și la ea. O plajă gen Mamaia, cu nisip, lungă cât vedem cu ochii într-o parte și alta, plină de umbrele si de turiști. Ne hotărâm la un restaurant și intrăm să mâncăm. Până acum am ales să mâncăm pește sau fructe de mare, bucătăriile croată, muntenegreană si albaneză (până acum) au o ofertă bogată in bucătărie tradițională și medieteraneană. Tot pește alegem și aici. Vom părăsi in curând coasta si nu vom mai gasi pește pe meniuri.

Doar două poze de la restaurant, atât a fost Duress :).



În Vlore ajungem spre seară, stațiunea e nouă, aerisită de cladiri, deși sufocată de lume, mașini...dar arată cochet și se vede că totul aproape e nou. Cladiri, plaja, drum, restaurante, faleza. Hotelurile aici sunt așezate pe partea opusă mării, se pare că arhitecții au avut în vedere că lumea vine aici să admire marea și din plimbare sau mașină :). Există și un parc de distracții, care se numește Luna Park! Stațiunea e lungă și foarte animată.

Dar noi vom locui trei nopți departe de acest vacarm, ca norocul. E frumos să fii acolo o vreme, dar sa pleci la liniște :). Vom sta la un hotel mic, privat, drumul pâna acolo e superb, pe coastă, plin de hoteluri mai mici sau mai mari, aranjate, frumoase, cu restaurante si terase. Și da, marea se vede de pe toată lungimea celor aproape 10 km cat desparte Vlora de Radhime, localitatea unde vom locui. Vlora si imprejurimile par un loc frumos să ne petrecem două zile.

Kasim este gazda noastră, e un tânăr amabil. Hotelul e drăguț, nou, curat. In partea din față avem un restaurant, iar alături de el e un minimarket. Plaja e peste drum (drum circulat cu aceeași nebunie de mașini albaneze). Apa e verde, limpede, curată. Afară soarele stă sa apună, marea e calda si afară e și mai cald. De cand aștept momentul ăsta! Să închei ziua facând o baie in mare, stând pe șezlong apoi, privind ultimele raze ale soarelui!




Niciun comentariu: