joi, 10 martie 2011

Thailanda. Bangkok ziua doi

Continuare de la partea intai

Prima noapte a fost cam chiniuta, schimbarea fusului orar isi spunea cuvantul. La ora la care trebuia sa ne culcam, in Suedia era dupamasa si in plus dormisem doua ore franti de oboseala in dupamasa aceea. Am adormit cu greu, undeva afara era o discoteca pana tarziu in noapte si Diana care avea patul cel mai aproape de geam s-a chinuit toata noaptea neputand sa adoarma. Desi eram la etajul 15 si geamurile pareau a fi bune izolatoare. Era disperata dimineata cand a sunat ceasul ca ea abia a dormit doua ore si nu va rezista toata ziua in oras. Aveam in fata o zi in care ne intalneam cu ghida in loby si urma sa mergem sa vizitam Palatul Regal pentru ca apoi(asa stiam noi) vom fi pe cont propriu si vom explora Bagkokul. Aveam in plan si cumparaturi, desi nu e genul nostru. Dar prea citisem multe despre cat de ieftine sunt produsele in Thailanda incat sa nu ne permitem o jumatate de zi sa facem asta.

Micul dejun copios(chiar exagerat de copios) stil bufet, pot spune ca a fost cel mai bogat mic dejun pe care l-am vazut vreodata la un hotel. In afara de mancarea clasica europeana si americana era si mancare asiatica si indiana. Un "dezastru" pentru ca nu puteai sa mananci tot ce ti-ai fi dorit :). Oricum am avut noroc cu un mic dejun copios, pentru ca banuiam ca pranzul nu va fi la ora 12.

In loby ne astepta ghida, foarte punctuala. Am avut un microbuz numai pentru noi, cu aer conditionat. Ghida draguta, vorbea engleza bine dar mi-a trebuit ceva timp sa ma obisnuiesc cu accentul ei si ei cu al nostru. Lumea ce se deschidea in fata ochilor nostri era una noua. O capitala asiatica, prima pe care o vedeam. Pestrita si in acelasi timp luxoasa. Animata si vesela dar in acelasi timp serioasa. Plina de turisti dar si de localnici. Unii vanzand pe strada in tarabe mici, aglomerate, curatand si ambaland fructe acolo si altii prajind diverse vietati. Unii vanzand apa de la gheata(asta a fost mana cereasca pentru ca la umbra erau 32 de grade). Aglomeratia turistica si localnica ne-a cuprins si pe noi cand am coborat din masina. Eram in sfarsit in realitate.

Pentru o femeie intrarea in Palat se face numai daca are picioarele acoperite pana la o anumita lungime. Exista semne la intrare si eu m-am incadrat cu pantalonii mei trei-sferturi. Diana insa nu si pentru ea am inchiriat un fel de patura care se pune peste talie si e lunga pana la glezne. Mi-ar fi placut si mie :).


Palatul e superb, opulent cum citisem, incarcat de aur si chestii aurite, e un loc unde stai si admiri, uneori mut si uneori orb de aurul stralucitor. O lume inedita pe care merita sa o vezi. Nu pot sa vorbesc prea multe, as risca sa anihilez ghidurile de calatorie existente si nu vreau asta :). Eu sunt o vorbitoare prin fotografii, o sa le las pe ele sa tina loc de ghid:





















In Palat exista si un muzeu, in care insa nu e voie sa fotografiezi. Dar merita si el vizitat, e inclus in pret.

Cand credeam ca programul cu ghidusa s-a treminat, primim cu surprindere anuntul ca in oferta intra si o croaziera pe rau-Chao Phraya cu o barca particulara, pe care o vom plati noi. Daca dorim desigur. Oferta ni s-a parut tentanta si am acceptat. Pretul la 1500 bath, 40 de minute pe rau. Pentru noi adultii, a fost minunat. Pentru ele, fetele a fost la inceput cosmar. Cine nu a fost vreodata cu asa ceva, e o barca luuuunga si subture, cu motor in spate, cel care conduce sta in picioare acolo la carma. Ambarcatiunea insa se clatina tare, fata-spate mai ales si la fiecare scuturatura din aceasta, fetele urlau, se strangeau amandoua in mine si plangeau, spunand necontenit ca ele vor inapoi pe mal. :) Ei bine, nu am avut incotro, le-am linistit intr-una ca nu se intampla nimic, ca sunt cu noi si e OK. Erau speriate la culme si imi era mila de ele ca trebuie sa indure asa ceva. Eu am facut poze destul de putine in aceste conditii. Asta pana am ajuns pe un canal unde apele erau mai linistite(pe rau erau valuri multe de la multimea de ambarcatiuni mici si mari) si in plus carmaciul a mai redus viteza putin vazand cat de speriate erau fetele. Pana la urma am ajuns sa radem pe seama sperieturii lor si totul s-a terminat cu "mami, ce frumos a fost!" :) Mai ca mai voiau o tura :).












Ei bine, programul nu s-a treminat. Desi eram flamanzi si fetele nu visau decat pranz, ghidusa ne anunta ca mai avem program :). O fabrica de bijuterii si una de textile, cele mai vestite din Bangkok. Vi se pare cunoscut? La fel era si in Cairo, de unde am cumparat papirusurile. :) Ei bine aici a negociat Ovi la sange un inel al meu, unul al Dianei si o pereche de cercei pentru Silvia, toate din argint foarte frumos lucrate. Iar de la fabrica de textile(vorba vine fabrica, era un magazin de comanda) a fost randul lui Ovi sa-si negocieze trei camasi pe care le-au livrat a doua zi dupamasa la hotel. De aici nu am fotografii, doar de la intrarea in magazinul de bijuterii, unde am izbucnit in ras instantaneu.



Ei bine, sa recapitulam: costul masinii, ghidului, transportul...500 bath. Intrarile la muzeu, barca, bijuteriile si camasile platite de noi, nu mai stiu cat dar din asta un procent sigur era al agentiei, de asta au inclus in excursie. Ghidei i-am mai dat 200 de bath pentru ca a fost draguta. Per total a meritat, chiar daca am avut program dar am facut in timp scurt lucruri multe. Nu le faceam daca eram de capul nostru :).

Dar ziua nu era deloc pe sfarsite. Eram flamanzi si ne saturasem de umblat in oras. Am ales sa ramanem la unul din vestitele mall-uri bangkokeze(daca se spune asa) Siam Paragon. Am mancat, am colindat magazine frumoase, am facut cumparaturi si la sfarsitul zilei am descoperit Siam Ocean World la subsol. Desigur atractia numarul unu pentru Silvia. Cum restul eram satisfacuti :) adica noi adultii am vizitat, adolescenta a facut shopping, trebuia sa facem pe plac si mezinei. Era insa taziu si se inchidea intr-o ora, am preferat sa amanam pe a doua zi. Cam cum a fost restul zilei, vedeti mai jos.











La hotel ne-am intors cu o combinatie sky-train si metrou. La iesirea din mall era o coada imensa la taxiuri, poate ca am fi ajuns mai repede si mai comod dar am vrut sa exeperimentam. Stiam doar unde trebuie sa ne dam jos din metrou, restul am dedus de pe harti. Iar drumul de la statia de metrou la hotel il stiam tot aproximativ, cu o zi inainte il facusem cu microbusul(care circula insa numai pana la ora 18 si acum era 22) care facea legatura intre hotel si acel mall mai mic. Ne-am bazat pe simtul nostru de orientare si nu am dat gres. A fost o aventura frumoasa, mai avem o zi in Bagkok dupa care plecam la malul marii...


Un comentariu:

Svea spunea...

Mmmmm, o aventura frumoasa in care ma las purtata cu ochii mintii! Nu stiu daca voi ajunge vreodata acolo altfel! Cine stie! Abia astept continuarea! Povestesti foarte frumos! Pup!