vineri, 18 martie 2011

Thailanda. Bangkok, ziua trei

Continuare de la ziua doi.

Ziua trei si ultima pentru vizitat. A patra a fost ziua in care am parasit capitala Thailandei.

Ziua a treia a debutat dupa o noapte ceva mai linistita desi discoteca de afara era la fel de galagioasa. Mi-a venit insa ideea de a le culca pe fete in acelasi pat, erau late toate trei, de doua persoane asa ca au incaput fara probleme.

Era ziua in care puteam sa ne plimbam fara restrictii de directie sau timp asa ca am luat din nou un mic dejun copios si am pornit spre metrou. Facusem planul de la hotel. Urma sa ne dam jos undeva in centrul orasului si de acolo sa mergem pe jos pana la Templul Wat Pho. Socoteala de acasa nu se potriveste insa cu cea din targ, pe harta drumul parea scurt. In realitate aveam sa aflam de la un sofer de tuk-tuk(care ne invitase foarte politicos ca pentru 80 de bath ne duce pe toti in tuk-tuk-ul lui de doua persoane :)) ca sunt vreo...7 km. Am refuzat politicos oferta lui si am ales sa mergem in directia raului Chao Phraya unde stiam ca sunt vaporase care fac transport pe rau gen waterbus. Caldura mare, galagie mare, locuri putin mai putin placute ochiului dar ne simteam bine. Era ceva nou si inedit in acelasi timp, sentimentele de placut amestecat cu ciudat ne cuprindeau. Contrastele erau la tot pasul si ne nedumireau.

La un moment dat am ajuns la o intersectie si nu mai aparea pe harta strada pe care sa o apucam. Eram cu totii gramada pe harta, in fata unui magazin foto si o invarteam in toate directiile da-de da-de reusim sa gasim drumul bun. Femeia din magazin a aparut pe nesimtite langa noi si ne-a intrebat unde vrem sa ajungem. Cand i-am spus ca la rau, ne-a aratat zambind drumul. Am multumit si am zambit. Thailandezii sunt oameni de treaba.

Nu departe de rau trona un hotel de vreo 30 de etaje, un Sheraton. In jurul lui insa...
Am ajuns si la rau, ne-am dumirit ce vaporas trebuie sa luam(sunt vreo patru feluri care difera prin viteza cu care merg, adica in functie de statiile in care opresc) si am luat bilete. Acestea se pot cumpara insa si pe vapor. Am mers cateva stati, vreo 5 parca si am ajuns. Inainte de intrarea in templu, vanzatori de pesti uscati si sarati isi etalau marfa puturoasa :). Pana la urma ne-am obisnuit cu ea, erau pline pietele de asa ceva, e mirosul natural al Thailandei :).

















Templul e frumos, se intinde pe o suprafata mare si am avut impresia ca erau mai multe temple in zona. Cea mai impozanta statuie e statuia lui Budha culcat, unde oamenii intra desculti(ca in toate templele de altfel) si e un ritual de apus bani in niste oale care se pare are ceva legatura cu viata vesnica dar nu am inteles pe deplin sensul. Nu prea ne-am dumirit nici in legatura cu cate temple am vizitat, am intrat in ce era atragator, cert e ca am vazut atatea statui ale lui Budha si in atatea pozitii incat pe la ora 13 ne-a coplesit caldura si foamea si am hotarat sa mergem sa mancam. Facusem cu o zi inainte promisiune Silviei sa mergem la Siam Ocean Worlds asa ca am inceput sa luam din nou harta la cercetat si am descoperit ca trebuia sa facem drumul inapoi exact la statia de metrou unde ne dadusem jos dimineata. Nimic mai usor. Am luat metroul de data asta pana la Siam Paragon.

Atentie la biletele de metrou. Se cumpara de la automate cu monede si trebuie sa stii ce zona sa alegi. Daca cumva alegi o zona gresita(mai mica vreau sa spun) si mergi intr-o zona mai mare, atunci cand te dai jos(trebuie si la intrare si la iesire sa taxezi biletul asa ca pastrati-l!) bariera nu se deschide. Am patit-o si nu staim de ce. Luasem pentru toti 4 acelasi tip de bilet, pentru aceeasi zona. Cand sa iesim, mie si Silviei ne arata aparatul ca nu ne lasa dar nu pricepeam de ce. Erau oameni de ordine acolo care ne-au indrumat la un ghiseu si au verificat biletele. Din engleza lor inteligibila am inteles ca platisem pentru zona unu si noi circulasem pana in zona doi unde era mai scump biletul. Foarte ciudat dar nu am mai spus nimic, am platit diferenta si am putut trece. La iesire biletul iti e retinut de aparat. La intrare il primesti inapoi si trebuie sa ai grija de el caci altfel nu poti iesi din statie.






































Am pranzit la parterul mall-ului intr-o o zona mare cu restaurante unde ceri mancarea la "tejghea" si unde am auzit pentru prima si ultima data romaneste, erau trei turisti care se consultau intre ei ce sa ia de mancare...sunt atatea feluri incat nu stii ce sa alegi. Apoi am mers la Ocean World unde a fost distractiv. Atractia principala a fost tunelul de sticla prin care vedeai pestii de jos, apoi deasupra mergeai cu o barca cu fundul de sticla si ii vedeai de sus. Dar si mai si au fost bazinele "happy feet-happy fish" apreciate de toti in afara de mine. Ma gadilau pestii aceia de nu puteam suporta, desi am incercat. Am renuntat dupa cateva minute, timpul era de 10 minute :).
Am mai dat apoi o tura la cumparaturi si cascat ochii si am mers la hotel pe acelasi drum ca si cu o seara inainte. Ne parea rau ca plecam, ne-a placut in Bangkok. Dar plecam la mare, abia asteptam!










i

Nu am povestit prea multe despre hotel care era foarte frumos. In afara de restaurantele de care v-am zis, mai era unul chinezesc si unul mexican la care nu am reusit sa mai mergem.
La etajul 5 era o piscina frumoasa in aer liber, unde am inotat in prima seara, aproape de apusul soarelui. O priveliste frumoasa, spre oras si autostrada.
Alaturi de piscina era o sala de fitness si gimnastica de care am profitat eu si Diana tot in prima seara. Toate astea gratuit. Adica inclus in pret :). Nu am fotografii din pacate, dar puteti vedea galeria foto a hotelului.

Va urma!

3 comentarii:

radiowhisper.com spunea...

Buna Ziua!
Eu sunt Vlad, unul dintre membri Radio Whisper - un radio antimanele dedicat bloggerilor şi nu numai.
Am găsit întâmplător blogul tău, am citit câteva articole şi nu am vrut să ies înainte să te felicit – mi-a plăcut mult ce am găsit aici. Am fost atras de subiectele interesante si de originalitatea articolelor. Felicitari ! Noi promovăm la radio diferite articole ale bloggerilor, iar azi am promovat un articol de-al tău; am specificat sursa articolului şi am deschis şi un subiect pe baza acestuia. Dacă doresti, poţi să ne recomanzi orice articol, iar noi îl vom promova.
Ne-ar face plăcere să ştim că ai dori să ne susţii în acest proiect de radio şi să accepţi o eventuală colaborare.
M-am gândit aşadar să vin cu o propunere:
Pe Radio Whisper se difuzează toate genurile de muzică, exceptând manele şi piese necenzurate. Avem şi câteva emisiuni, ştiri etc. Ne-am propus să realizăm un proiect mare, iar pentru asta avem nevoie de susţinerea şi ajutorul tău şi al celorlalţi colegi bloggeri. Dorim să creăm o echipă cât mai complexă de oameni cu un talent aparte şi m-am gândit că poate ai vrea sa ni te alături şi să colaborăm (binenţeles, pe unul dintre domeniile care îţi place). Dorim de asemenea să îţi acordăm un scurt interviu. Pentru noi sunt importante ideile şi modul de a gândi al bloggerilor şi al ascultatorilor noştri.
Îti multumesc pentru timpul acordat, iar acum îti propun sa adaugi linkul sau bannerul nostru pe blogul tău şi să ne dai add la id-ul asculta_whisper sau un e-mail, tot la asculta_whisper@yahoo.com, pentru a discuta mai multe.

www.radiowhisper.com
Multumesc,
Cu stimă Vlad!

salmi spunea...

Vlad, am trimis de mai multe zile un email la adresa indicata si nu am primit nici un raspuns...
Multumesc de interes.

veres florian spunea...

foarte interesant, si bine scris.
frumoasa cronica, frumoasa excursie.